Intamplarea a facut ca una dintre colegele din clasele I-IV sa ne caute pe toti prin intermediul prea-vestitului,prea-maritului si pre-mult utilizatului facebook, astfel ca saptamana aceasta am vorbit cu oameni(fosti colegi) cu care nu am mai vorbit de pe la 10-11 ani .A fost foarte interesant sa vad ca inca ne aducem aminte unii de altii, ca unii suntem la fel de "zapaciti" "funny" si mai stiu eu cum ,la fel cum eram pe atunci, sau cum imi aduc eu aminte ca eram pe atunci.Mie mi se pare foarte tare frate, ca cineva a avut nervi sa ne caute si sa ne adune macar la o poveste pe facebook, ne-a pus si poze si ne-a si tag-uit pe toti.Recunosc am avut o singura problema de memorie, am uitat-o pe Mariana.Cum sa o uit fix pe Mariana cu care m-am inteles chiar bine? Foarteee ciudat.Cine e Mariana? Prima fata de pe randul de sus de la stanga la dreapta :))) Trebuia sa o zic pe asta, ca sa nu o mai uit pe Mariana .(nu ma intrebati numele de familie ca nu il mai stiu)
Cu unii dintre ei am fost si in 5-8 iar cu altii in liceu.Astfel ca sa fie clara treaba ca au trecut multi ani :)) mi s-a adus aminte ca anul acesta am intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului...Breee da repede a trecut vremea. Io am auzit ca la intalnirile astea merge lumea sa se laude cu realizarile lor :))) Sunt tare curioasa cum va fi, asta daca se ocupa careva de organizare :P Un lucru e sigur cu intalnirea asta: eu abia astept sa ma pun in prima banca de unde ne tot scotea afara ca cica "vorbim in ora ca doua turturele" si sa ma strige din catalog , cand poate pt o secunda imi va fi viu in memorie sentimentul ala de frica "da doamne sa nu ma scoata pe mine la tabla" . Mi dor de sentimentul ala cand singura problema era "sa nu ma asculte azi" :))
All in all cum zicea o colega nu radeti de frezele noastre, pe vremea aia ne tundeau parintii :)))
